cameră de scintilație sint. s. (tehn.) Dispozitiv cu ajutorul căruia este vizualizată scintilația (scânteierea) particulelor, a anumitor substanțe ◊ „Un grup de fizicieni gruzini au realizat o cameră de scintilație-traiectorie cu care urma unei particule elementare poate fi fotografiată în cinci sutimi de milionimi de secundă.” Sc. 28 XI 63 p. 5. ◊ „Camera de scintilație reprezintă o noutate în lumea aparaturii medicale. Este utilizată pentru investigație și diagnostic. Pacientul este injectat cu substanțe de contrast – izotopi radioactivi. O cameră cu captatori culege radiații gamma și transmite informațiile unui computer.” R.l. 3 VII 93 p. 5 //din cameră „aparat fotografic” + scintilație//